Tableta de sanatate : "Magneziul" - prezinta Ioana Iorghi

Arborele de ceai (melaleuca alternifolia)

Descriere: Arborele de ceai, care face parte din familia Myrtaceae, se înrudeşte cu eucaliptul, fiind originar din nordul New South Wales, Australia. S-a ales cu acest nume ciudat când exploratorul britanic James Cook a debarcat în Golful Botany (1770) şi a observat că localnicii beau ceai preparat din frunzele acestui arbore. Şi-a câştigat un renume mondial începand cu anul 1980, însa australienii i-au apreciat calităţile binefăcătoare de secole.
Ingrediente bioactive: Uleiul de arbore de ceai pur conţine 48 de componente distincte cunoscute, doua fiind critice – terpinene-4-ol şi cineole. Terpinene-4-ol se crede că este responsabil pentru proprietăţile curative ale uleiului, în timp ce cineole dă proprietăţile antiseptice. Un ulei de calitate trebuie sa conţină toate cele 48 de componente nemodificate; terpinene-4-ol trebuie să fie nutritiv într-o proporţie mai mică de 30% în întreaga soluţie, iar conţinutul de cineole nu trebuie să depăşească 15%.

Acţiune: Uleiul arborelui de ceai este recunoscut datorită proprietaţii de a accelera vindecarea şi pentru proprietatea de uşor analgezic, astfel reducând inflamarea şi intensitatea durerii. Din acest motiv uleiul se găseşte adesea în unguentele pentru arsuri şi în loţiunile pentru arsurile solare. Cercetările, de asemenea au arătat că uleiul distruge germenii ce cauzează acneea, negii, furunculii şi inhibă infecţiile asociate arsurilor de gradul I si II, împiedicând formarea de cicatrici.

Arborele de cafea (coffea arabica)

Descriere: Arborele (sau arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee (genus coffea); în general, acesta nu creşte decât în regiunile tropicale şi subtropicale, cu ploi abundente, zona principală de cultură fiind situată între 22-24° latitudine nordică şi sudică (de o parte şi de alta a ecuatorului).

Acest arbust creşte la altitudini care se situează între 200 si 1200 m. Arborele de cafea se cultiva totuşi şi în zonele mai înalte (2000 m), cafeaua recoltată aici fiind denumita "High Grown" (cafea de altitudine), a cărei calitate este foarte bună, cu aromă puternică şi extrem de apreciată de cultivatori.

Ingrediente bioactive: Bacele conţin de regulă două seminţe (boabe de cafea). Concentraţia în cofeină este de 0,8 - 1,4%.

Acţiune: Este cunoscut de asemenea efectul tonic al cofeinei, unul din mecanismele posibile de acţiune fiind de creştere a eliberării de aminoacizi excitanţi - glutamic, aspartic – recunoscuţi ca fiind foarte buni neurotransmiţători de tip stimulator.

Angelica chinezească (angelica sinensis)

Descriere: Angelica Sinensis (Chinezii o numesc Bai Ciji, englezii - Tang Kuei), este plantă perenă, din familia Apiaceae, care creşte pe panta masivului muntos al Chinei. Planta are proprietăţi curative exclusive şi este recunoscută ca "ginsengul femeilor". Este utilizata în China de mii de ani în calitate de remediu tonifiant.
Ingrediente bioactive: Atât rizomul cât şi rădăcinile au un gust amar-aromat şi conţin până la 1% uleiuri eterice, până la 6% răşină, acizi organici, substanţe amare şi taninuri, flavonozide, ceară, pectină, caroten. Fructul conţine până la 20% acizi graşi, tulpina şi frunzele - până la 28% aminoacizi, 6% - acizi graşi, 24% - fibre, 2,6%, calciu 1% fosfor, acid ascorbic (vitamina C). Planta este bogată în flavonozide care stimulează circulaţia, ca şi în vitamina B 12, care este rară în regnul vegetal. Compoziţia de bază a uleiului eteric - feladendren. Mai conţine cumarine şi acizi vegetali.

Acţiune: Antiinflamatoare, antireumatică, produce efect de înviorare, ridicând tensiunea scăzută, reglând centrul vasomotor în afecţiuni ale organelor vitale. Are acţiune antiseptică, previne dezvoltarea anemiei, acţiune antispastică, proprietăţi carminative.

Ananas (ananas comosus)

Descriere: Ananas comosus este denumirea în latină a deja cunoscutului fruct ananas. Ananasul este o plantă perenă, care face parte din familia Bromeliaceae şi este originar din Brazilia şi Bolivia, unde şi acum creşte sălbatic.

Planta poate ajunge la o înălţime de 0,6-1,5 m, are o tulpină scurtă, subţire şi frunze cerate. Fructul se formează după aproximativ 18 luni, dintr-o floare de culoare roz, dar cu fiecare an ce trece dimensiunile lui devin tot mai mici.

Ananasul poate cântări la maturitate între 0,5 kg şi 4-5 kg.. Fructul proaspăt are miros plăcut, o culoare variind între galben şi portocaliu, iar frunzele sunt verzi, adunate în coroana. Ingrediente bioactive: Conţine: apã, în proporţie de 75,7 %, materii azotate 0,68 %, materii gazoase 0,06 %, materii zaharate 18,4%, materii extractive 4,35%, celuloza 0,57%, cenuşe 1,24% acid citric malic, vitaminele A, B, C, o drojdie şi un ferment, iod, magneziu, potasiu, calciu, fosfor, fier, sulf.

Acţiune: Nutritiv, detoxifiant, sporeşte potenţa sexualã, revigorant si parfumant.

Aloe vera (aloe barbadensis)

Descriere: Aloe vera era cunoscută şi utilizată în diferite afecţiuni cu mii de ani în urmă de către populaţiile din Africa Orientală, Meridională, Africa de Sud şi din zona Mediteraneană. Speciile de Aloe Vera cresc şi în insulele Oceanului Indian. Primele atestate documentare despre Aloe s-au descoperit pe tăbliţele sumeriene. În antichitate planta era atât de importantă, încat Aristotel l-a sfătuit pe Alexandru cel Mare să ocupe insula Socotra, renumită pentru plantaţiile de Aloe, planta fiind necesară tratării rănilor. Însuşi Alexandru cel Mare, rănit de o săgeată, a fost vindecat cu seva stoarsă din plantă. Între 1600-1700 e.n. fermierii spanioli şi olandezi au întemeiat primele plantaţii comerciale pe insulele Barbados şi Curacao. Soluţia fiartă din frunze s-a exportat în principal în Europa.

Ingrediente bioactive: Aloe vera este o plantă cu numeroase frunze suculente, dispuse pe o tulpină lemnoasă. Datorită aspectului său, multe persoane confudă această plantă cu un cactus. Nimic mai gresit, căci ea se înrudeşte cu usturoiul sau ceapa. Extractul obţinut prin concentrarea sucului din frunze, conţine aproximativ 240 ingrediente active: vitamine, substanţe minerale, mono şi poli zaharide, aminoacizi, enzime, etc.

Acţiune: Substanţele active din aceasta plantă penetrează pâna în cele mai adânci straturi ale pielii; acţiunea dezinfectantă, antiseptică, antiinflamatoare; stimularea regenerării celulare (accelerează de 6-8 ori creşterea celulelor noi) acţiune calmantă, analgezică, de întărire a sistemului imunitar; acţiune detoxifiantă, de protecţie împotriva radiaţiilor U-V, biostimulatoare, de regenerare a ţesuturilor lezate, de tonificare, de hidratare, de cicatrizare, antibacteriană.Gel de aloe – are actiune hidratanta si antiinflamatorie, stimuleaza imunitatea locala si diminueaza reactiile alergice.

Albăstrele (centaurea cyanus)

Descriere: Albăstrelele sunt plante ierboase, ce trăiesc 1-2 ani, având tulpina ramificată şi acoperită cu frunze. Frunzele sunt lunguieţe şi adânc crestate, aşezate în mod altern. Din cauza perilor cu care este acoperită, întreaga plantă are un aspect mătăsos, de culoare verde-alburie.
Florile sunt tubuloase, albastre, rareori alb-roz. Ele sunt dispuse mai multe la un loc, formând un capitul, înconjurat de jur împrejur cu bractee de culoare verde, cu marginile acoperite cu dinţişori bruni. Florile marginale sunt mai mari, de forma unei pâlnii cu 5 dinţi, cele centrale fiind mai mici. Înfloreşte în lunile iulie-septembrie. O găsim răspândită prin locuri uscate, pietroase, pe marginea drumurilor şi mai ales pe lângă lanurile de cereale.

Sinonime: Albăstriţa, Clopoţelul, Corobatica, Floare-vânătă, Floare-de-grâu, Floarea-paiului, Ghioc, Iarba-frigurilor, Măturice, Tataise, Vinetele, Vineţica-de-câmp, Zglăvoc.

Ingrediente bioactive: Florile conţin poliine, poliene, centaurină (cnicină), ciocorină, tanin, mucilagii, cianină, antocianidine, săruri de potasiu, magneziu, etc.

Acţiune: Principiile active din flori au proprietăţi astringente, antiinflamatorii, mai ales în oftalmologie. Florile plantei sunt folosite pentru tratarea ochilor obosiţi, a cearcănelor şi bineînţeles a pleoapelor ridate.

Adzuki (phaseolus)

Descriere: Acest tip de fasole prezintă tulpini şi ramificaţii lungi (circa 3 m), volubile, uşor pubescente. Phaseolus are frunze mari şi flori numeroase, colorate în alb, roz, roşu-corai, grupate în ciorchini cu pedunculi lungi. Este o plantă care creşte foarte repede, viguroasă şi cu înflorire susţinută din iunie până în septembrie.

Ingrediente bioactive: Fasolea japoneză are bobul mic roşu-inchis şi e bogată în proteine, fosfor, potasiu, fier şi vitamina A.

Acţiune: Adzuki sunt apreciate de medicii asiatici pentru valoarea lor terapeutică, în principal stimulator al circulaţiei sangvine.