Boli dermatologice ale parului

Dermatologice:

- Parul gras este cel ce prezinta la exterior o cantitate mare de sebum intr-un timp scurt (una doua zile distanta fata de momentul spalarii). Pe fond nervos sau prin actiunea chimica a cosmeticelor, gladele sebacee secreta sebum in exces, care, nemaiputand fi absorbit de firele de par si scalp se evidentiaza pe toata lungimea firelor, dand un aspect lucios, imbacsit si tern.

- Parul devine uscat atunci cand stratul superior protector (cuticula) incepe sa se deterioreze, cauzand distrugerea treptata a structurii interne liniare a cortexului. Pentru ca invelisul extern s-a deteriorat, acest tip de par este usor de recunoscut prin lipsa stralucirii, a volumului si electrizare, devinind casant, dur, tern, rebel deoarece fibrei capilare ii lipseste rezistenta. Cauzele care pot duce la uscarea părului sunt diverse: un organism deshidratat, vopsiri repetate, expunerea îndelungată la soare, folosirea excesivă de produse pentru hairstyling sau utilizarea uscătorului, a ondulatorului sau plăcii pentru întins părul

- Firul de par subtire prezinta bariera de placi din cheratina deteriarata, in aceste conditii chiar si o simpla spalare poate agresa fibra capilar. Acest tip de par poate fi o consecinta a unor schimbari majore din viata: o sarcina, menopauza sau alte modificari hormonale. De asemenea, aceasta problema se poate intensifica datorita modificarii drastice a stilului de viata sau a regimului alimentar si a actiunii produselor cosmetice. Moale, fara volum si imposibil de aranjat, parul subtire se deterioreaza foarte repede si sub actiunea aparatelor de aranjat (placa, foehnul)

- Caderea parului reprezinta pierderea in numar mare a firelor de par sub influenta diversilor facori care pot fi de origine interna (imbatranirea, sarcina, fibroza – procedul prin care zona de crestere din jurul foliculului pilos isi inceteaza activitatea, dereglari hormonale – aceste probleme apar mai ales la menopauza cand organizmul secreta mai mult testosteron si imita organismul mascului, sters, genetic) sau de origine externa ( temperaturile scazute sau cele crescute, actiunea aparatelor de ajanjat parul, cosmetice). Bulbul sau radacina firului de par este hranita si irigata cu sange care transporta oxigen si substante nutritive esentiale pentru cresterea firului de par. In general caderea parului esete insotita de o rigiditate a tesuturilor care inconjoara radacina. Comprimata, radacina se ancoreaza mai putin bine de derm si este incetul cu incetul privata de elementele sale constitutive.

- Alopecia reprezinta caderea temporara a parului iar calvitia reprezinta caderea definitiva a parului – chelie.

- Matreata reprezinta descuamarea pielii scalpului care este observata sub forma de “fulgi” pe par, gat si umeri. Este cauzata de o forma de o afectiune a pielii, numita eczema, care determina descuamarea excesiva a celulelor normale ale scalpului. La aceasta mai contribuie si insuficienta irigare cu singe a pielii capului precum si lipsa vitaminei B6. Modificarile in statusul hormonal si trecerea de la un anotimp la altul agraveaza aceasta suferinta. Simptomele obisnuite sunt "fulgi" albi, uleiosi sau uscati care pot fi observati in par, pe umeri uneori chiar prurit la nivelul scalpului. Scalpul poate fi fie excesiv de uscat, fie excesiv de gras, de aici rezultand doua tipuri de matreata: uscata si seboreica.

- Iritatii la nivelul scalpului apar in urma dezvoltarii unor micoze sau in urma sensibilizarii prin utilizarea incorecta a produselor cosmetice. Cel mai adesea sebumul format pe firul de par duce la aparitia ciupercilor care produc iritatii la nivelul scalpului. Neingrijirea adecvata favorizeaza aparitia matretii, a cojilor de pe scalp, dar si a zonelor rosiatice.

- Psoriazis cauza nu este cunoscutã, dar se crede cã este nevoie de un factor declansator pentru aparitia psoriazisului. Factorii declansatori posibili includ stress-ul emotional, anumite medicamente, traumatismele cutanate, expunerea la soare, modificãri hormonale, infectii sistemice si modificãrile climatice. Predispozitia geneticã este un factor important. Simptome: se prezinta sub forma de eczeme de culoare roºie, acoperite cu scuame arginti - adesea numite plãci - care pot fi însotite de senzatia de mâncãrime si arsurã. Descuamarea apare mai ales la marginea pielii pãroase. Crustele sunt groase si apar ca niste pete. Desi odatã cu îndepãrtarea crustelor se pot pierde si firele de pãr, acestea în mod normal, cresc la loc la fel de groase ca la început.

- Dermatite seboreice poate fi tradusa simplu ca o inflamatie a pielii, insa aceasta afectiune este caracterizata printr-o multitudine de simptome precum: piele uscata, hiperemie (piele rosie), prurit (mancarime), cruste si alte leziuni exfoliative, papule (leziuni hiperemice, reliefate), vezicule (leziuni cu continut lichidian). Hipersecretia glandelor sebacee favorizeaza iritarea pielii capului, ingrasa si incarca de impuritati parul.

Factorii de risc ce pot contribui la aparitia dermatitei seboreice sunt: secretia seboreica în exces, stresul, spalarea rara cu sampon sau folosirea unor sampoane prea agresive care stimuleaza secretia sebacee, boli de piele asociate acneea si psoriazis, obezitatea, boala Parkinson, folosirea de lotiuni care usuca pielea si care au în compozitie alcool, lipsa de odihna.

Boli estetice ale parului

Estetice:

- dezhidratarea poate aparea atunci cand nici din exterior dar nici din interior firul de par nu primeste aportul necesar de elemente nutritive si fortifiante si mai ales cand este supus actiunilor chimice a agentilor se uscare, modelare si styling. Acestea distrug pelicula protectoare de la suprafaţa pielii capului fiind reprezentata de sebumuml normal secretat de glandele sebacee. Această peliculă previne deshidratarea atât a pielii capului, cât şi a părului. Cea mai bună soluţie pentru refacerea peliculei protectoare a părului este uleiul de măsline care reda strălucirea şi volumul părului uscat. Dezhidratarea poate aparea si la nivelul parului gras prin pierderea in exces a apei ducand astfel si la ruperea legaturilor intre placile de cheratina.

- lipsa volumului apare la parul fin, subtire si moale ce prezinta o bariera protectoare de solzi cheratinosi lisa. Pentru a obtine volum trebuie masat scalpul la radacina firelor de par cu scopul stimularii muschilor erectori iar apoi pentru a crea o retea electrostatica fina ce da forma parului. Produsele enzimatice tonifca scalpul si incarca electrostatic firele de par.

- lipsa starlucirii (par tern) apare in urma dezhidratarii. Indiferent daca e vorba despre par tern uscat sau gras, lipsa apei la nivelul scalpului confera posibilitatea sebumului sa ia locul stralucirii naturale a parului sau din contra, secretia lui in cantitati infinit mici fata de cerinte dau un aspect casant, sarmos.

- degradarea apare in urma neuniformizarii placilor de keratina la nivelul firului de par, datorate, in cele mai multe cazuri, factorilor externi din mediu (radiatii solare, poluare, praf si clor) dar si a actiunii agentilor chimici ce aplatizeaza cuticulele. Parul degradat este lipsit de vitalitate si luciu, se electrizeaza de perie si se rupe.

- electrostatica reprezinta incarcarea excesiva a firelor de par cu acelasi fel de energie in urma utilizarii produselor de intretinere pe baza enzimatica.

- varfurile despicate apar atunci cand dispare protectia oferita de cuticula prin ruperea legaturile placilor de cheratina, eliberand filamentele lungi ale cortexului (stratul de mijloc al parului), care reprezinta machiajul parului (acestea dau forma). Acest fenomen intervine mai rar atunci cand nu se foloseste uscatorul de par, cand este hidratat si hranit.

Boli ale parului

La nivelul scalpului si a firelor de par pot aparea probleme datorita factorilor interni dar a numerosi facori externi ducand la modificarea aspectului dar si a cresterii. In urma influentei acestor factori sau constatat o separare a a bolilor in doua categorii:

- estetice cuprinzand dezhidratare, lipsa volumului, a stralucirii, degradat, probleme de electrostatica, varfuri despicate;

- dermatologice cuprinzand par gras, uscat, fir subtire, caderea parului, matreata, iritatii la nivelul scalpului, psoriazis, dermatite seboreice;

Firul de par

Parti componente si functii ale partilor componente:

- Epiderma este situata la suprafata scalpului cu rol de protejare dar si de absortie a hranei necesare cresterii si hidratarii parului.

- Dermul la nivelul caruia se gasesc vasele sangvine ce asigura aportul de vitamine, proteine si minerale firelor de par, fortifiindu-le.

- Foliculul pilos este inserat la nivelul dermei, fiind partea vie a firului de par (radacina) datorita papilei ce ajuta la hranire prin fluxul sangvin dar si la crestere. Celulele de la baza foliculului pilos se divid continuu si se diferentiaza, migrand spre exterior in coloane si formand straturile firului de par care, de la exterior spre interior sunt:

- Medula la nivelul careia incep sa se formeze primele cuticule fine de cheratina

- Cortexul format din celule dine cheratinizate

- Cuticula cu infasurata in placi de cheratina (contin celule turtie) bine definite, cu rol de protejare

- Firul de par incepe de la nivelul glandei sebacee fiind desemnant ca portiunea libera sau tija, parte inerta ce nu inmagazineaza in ea “seva”.Este format dintr-o masa mai mult sau mai putin omogena de celule keratinizate, moarte (incepand cu acest nivel cheratina se pastreaza insa nu se mai formeaza).

- Placile de cheratina sunt constituite dintr-o proteina numita keratina, foarte rezistenta, insolubila in apa, solutii saline si inerta la diferiti agenti chimici dar si enzimatici.

- Glanda sebacee secreta sebum cu rolde protejare a firului de par dar si de hidratarea atunci cand exista in cantitati normale.

- Muschiul erector are rol de a ridica firul de par pentru ai da o anumita forma. Cu cat se efectueaza masaj mai des si mai activ cu atat parul va avea o forma mai bine definita. (ex.:Cand ne este frig muschii se contracta si parul se ridica).

Cresterea firului de par reprezinta un proces ciclic, in care fazele de activitate alterneaza cu fazele de repaus. De asemenea, nu toti foliculii pilosi se gasesc concomitent in aceeasi faza, cresterea parului fiind asincrona; intr-o regiune gasim foliculi in perioada de crestere si foliculi in perioada de repaus. Evolutia parului cunoaste 3 faze: crestere, repaus si cadere.

- Faza de crestere (anagena) este perioada de dezvoltare rapida ce dureaza la om intre 2-6 ani;

- Faza repaus (catagena) perioada cu activitate piloformatoare mai redusa si inceputul perioadei de repaus ce dureaza 2-3 saptamani;

- Faza de cadere (telogena) in care repausul este complet si se ajunge pana la eliminarea firelor de par moarte, durand 3-4 luni. In toata aceasta perioada 85% din foliculii pilosi sunt in faza de crestere in timp ce numai 14% traverseaza faza de repaus si doar 1% in faza de cadere;

Viteza de crestere a parului este de 0,1 – 0,4 mm/zi, fiind mai mare la femei decat la barbati, la tineri decat la varstnici si mai accentuata in perioada martie-octombrie. Pilogeneza este influentata de o serie de factori interni si externi. Factorii interni sunt: vascularizatia foliculului pilos, sistemul nervos central si glandele endocrine (hipofiza, suprarenalele, testiculul si ovarul, tiroida). Factorii externi sunt alimentari, fizici si chimici. Viteza de crestere a parului se stabileste la nivelul radacinii iar taierea parului si a varfurilor nu are niciun efect asupra ritmului sau de crestere.

Culoarea parului este determinata de distributia melanosomilor, sintetizati de melanocitele bulbului pilos, printre celulele acestuia, celule care vor intra in structura tecii firului de par. Incaruntirea parului este rezultatul descresterii numarului de melanocite, care vor produce mai putini melanosomi. Fiecare fir de par creste independent fara a afecta celelalte tije piloase.